În timp ce doctorii români pleacă masiv spre statele vestice, România nu permite decât unei mici categorii de străini să profeseze medicina. Chiar dacă au făcut studiile și rezidențiatul în țară, străinii care vin din afara UE, Elveției sau Spaţiul Economic European, nu au voie să profeseze medicina în România — dar sunt primiți de state ca Germania sau Franța. Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor au susținut că nu ar fi corect să li se permită acestor străini să lucreze în România.

Recent, Ministerul Sănătății a propus o modificare a legii, care le va permite să profeseze medicilor care obțin permise de lucrători înalt calificați (Cărți Albastre). Din păcate, această modificare va aduce prea puține îmbunătățiri, explică Luciana Lăzărescu.

Foto: Guliver/Getty Images

Imigranții care studiază medicina în România ar putea compensa parțial exodul specialiștilor români, dacă ar fi lăsați să practice meseria. În prezent, pot profesa doar dacă se căsătoresc cu cetățeni UE sau obțin domiciliu în România — în mod normal se poate obține după 5 ani de ședere continuă, dar cei cu vize de studiu nu au dreptul de a cere domiciliu. 

Alte state europene au atras acești medici din țări precum Siria (cunoscute drept state terțe).

Încă din 2009, pentru a facilita accesul imigranților înalt calificați la slujbe, UE a introdus în legislație Cartea Albastră (Blue Card).

O cercetare din 2014 arată că a fost o decizie bună: a adus beneficii economice și sociale statelor care au folosit mecanismul.

Un studiu de caz pe sistemul de sănătate din Germania — care a oferit în 2012 posibilitatea cetățenilor din afara UE să profeseze ca medici — arată că astfel au fost acoperite zone care duceau lipsă de doctori și au fost cheltuiți mai puțini bani din bugetul de stat.

În România absolvenții străini nu au fost lăsați să profeseze medicina fiindcă “ar fi discriminatoriu”

În 2015 am lansat o petiție împreună cu alte ONG-uri, pentru a convinge Ministerul Sănătății să urmeze exemplul european. 

Dar nu s-a dorit asta, ni s-a răspuns că acești străinii nu au voie să profeseze, fiindcă ar fi discriminatoriu.

Conform punctului de vedere al Colegiului Medicilor, solicitat de Ministerul Sănătății, discriminarea s-ar produce între cetățenii unui stat terț în funcție de locul unde au studiat, deci între cei care au finalizat studiile în SEE sau Elveția și cei care au terminat studiile în alte state.

Colegiul Medicilor a mai spus că propunerea de a-i lăsa să profeseze pe străini nu este în acord cu legislația europeană — ceea ce e greșit, există atât legislație care permite asta (de exemplu Directiva Cărții Albastre din 2009, despre care am vorbit anterior), cât și state care o implementează de ani de zile.

Între timp, specialiștii români au continuat să plece. Se estimează că există un deficit de 13,000 de oameni în sistemul medical. În doar 7 ani, numărul doctorilor care au părăsit ţara a depășit 15,000 de persoane, iar România are printre cei mai puțini medici pe cap de locuitor, din Europa (n.r.)

Lipsa voinței politice pare combinată cu o atitudine reactivă. Adică luăm măsuri abia după ce situația e suficient de gravă.

În luna iunie 2016, pe site-ul Ministerului Sănătății a fost postat un proiect de OUG care propunea modificarea cadrului legislativ actual (Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății), permițând unei noi categorii de străini să profeseze medicina. Mai exact, celor care obțin Cartea Albastră, indiferent dacă au făcut sau nu studiile în România.

De ce noua propunere legislativă nu va rezolva problema?

Dar asta include doar o mică parte dintre străini. Cartea Albastră este oferită doar acelor străini care sunt înalt calificați, dar nu au alt drept de ședere în UE: spre exemplu posesorii Cărții Albastre nu pot fi în același timp refugiați sau membri de familie ai unor cetățeni din state terțe.

Pentru a înțelege cât de puțini oameni vor fi vizați de această modificare legislativă, trebuie văzut și numărul străinilor înalt calificați din România: în 2015 au fost date în jur de 140 de permise de ședere în acest sens (nu e vorba doar de medici, ci de diverse domenii).

În plus, noua legislație nu schimbă deloc situația farmaciștilor sau a dentiștilor.

Mai există o serie de restricții propuse în proiectul de OUG care arată că locurile repartizate medicilor străini sunt cele nedorite de medicii români, iar alocarea nu se face pe criteriul competenței: medicii din state terțe vor fi obligați să lucreze în primii doi ani numai în unități medicale cu minim 30% deficit în specialitatea respectivă; se vor putea muta numai pe bază de concurs și numai după expirarea termenului de doi ani.

Împreună cu alte organizații neguvernamentale, am trimis sugestii Ministerului Sănătății, cu privire la propunerea de modificare a legii. Principalele observații au fost: 1) extinderea dreptului de liberă practică, pe lângă posesorii Cărții Albastre, la alte categorii de străini cu drept de ședere în România, cum sunt persoanele cu o formă de protecție internațională și membrii de familie ai cetățenilor din state terțe; 2) aplicarea acelorași condiții pentru medicii dentiști și farmaciști, cărora nu li se aplică modificările din proiectul de OUG; 3) diminuarea pragului minim salarial pentru lucrătorii înalt calificați, în profesiile în care e nevoie de forță de muncă calificată din state terțe (în prezent legea prevede pentru lucrătorii înalt calificați salarii de 4 ori mai mari decât salariul mediu brut).

La acest moment, se pare că România a decis să transpună Directiva europeană privind recunoașterea calificărilor profesionale pentru a bifa un succes pe hârtie — în fapt, nu se va modifica nici situația străinilor și nu se va îmbunătăți nici sistemul.

Situația medicilor care nu sunt lăsați să profeseze reprezintă doar o parte dintre problemele pe care statul român le-ar putea evita dacă ar valorifica mai bine capitalul uman pe care îl constituie imigranții din România.

E vorba de lipsa unei viziuni coerente privind migrația. În 2015 am realizat o cercetare și propuneri de politici publice în domeniu. Deși am pornit de la ideea de a explora percepția migranților față de experiențele lor în România, rezultatele au evidențiat diverse tipuri de încălcări sau restrângeri ale drepturilor care îi afectează semnificativ (cum ar fi abuzul și exploatarea).

Aceste limitări și lipsa unei viziuni coerente privind migrația afectează nu doar migranții, ci și statul, prin crearea unor situații din care nimeni nu are de câștigat.


Titlul, introducerea și sublinierile aparțin editorului (contact: laura.stefanut@digi24.ro)

Mai puteți citi:

Află de la ce companii farma ia bani doctorul tău

Urmăreşte Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

COMENTEAZA!
Exception encountered while evaluating XTemplate code: WIDGET : /Widgets/general/partialCrossDigisport/partialCrossDigisport ERROR : Webservice 'http://www2.digisport.ro/webservices/json-export/newsForDigi24.php' did not returned an array! eroare: OneDB::getCategoryByPath: `Layout` not found: Layout in parent '' LINE : 282 FILE : /srv/www/websites/www.digi24.ro/htdocs/classes/OneDB/OneDB_JSONCollection.class.php